Skip to main content

Suspect de multă linişte în Porto Massimo (Sardinia). E primăvară şi iubitorii acestui loc mai îngăduie câteva saptămâni până îşi vor face apariţia. Mai lasă locul să respire şi să-şi aşeze energiile pentru ceea ce va urma. Pentru că fiecare clădire se va umple de vară, de glasuri, de paşi pe la final de mai…

Porto Massimo e în acelaşi stil cu Porto Cervo. Totul foarte bine încadrat în peisaj şi totul foarte ascuns privirilor indiscrete. Culoarea argiloasă a clădirilor duce uşor gândul spre fuziune tainică cu albastrul dimprejur, care se suprapune ca o ramă miniaturală peste tot. Acest TOT care, de fapt, e extrem de puţin. E puţinul cu care te poţi ascunde o viaţă şi încă una în acest loc şi să-ţi fie de ajuns.

Privirea se proiectează spre marginea portului ca mai apoi, ca un boomerang, să redistribuie fiecărei celule din corpul tău părţi suprarealiste de memorie încărcate de detalii cu o mare ireală. Fiecare fereastră ce dă spre mare cuprinde în reflexiile ei părţi din copilăria ta care construia aşezări pe malul mării exact ca aceasta: cu punţi, cu flori, cu bărci şi cu soare.

Porto Massimo e o carte poştală ai cărei destinatar şi expeditor sunt puţinul cu care îţi poţi ferici  sufletul.

Porto Massimo e o carte poştală spre colţul albastru al inimii tale.

Leave a Reply