Cineva mi-a spus că cea mai bună lună de vizitat o ţară nordică este iunie, când e călduţ, e primăvară târzie şi e linişte pe străzi.

Crezi ce ţi se spune, închizi ochii şi aproape că te sprijini de mânerul de fier al unei bănci din centrul vechi al unui oraş scandinav, sub un arbust cu flori liliachii şi admiri tonurile colorate de pe clădirile ce se reflectă în oameni. Bun. Şi ce faci dacă deschizi ochii, e toamnă şi nu mai vrei să aştepţi până la primavară?! Alegi destinaţia şi PLECI!!! Unde? De astă dată, Stockholm. Anunţi repede elevii, cumperi biletele şi începe numărarea zilelor:

Ei: Doamna, dar ne-aţi promis că mergem într-un loc unde e cald!!! Nu mergem în Dubai? Sau în Maroc? Sau în Thailanda? Cum, mergem în Suedia?!!

Eu: Contează aşa mult? E Stockholm, până la urmă! Vom descoperi o capitală care ne va rămâne în suflet toată viaţa, cu siguranţă! Şi ce motiv aveţi să vă plângeţi?? Vouă vă este vreodată frig??? Vouă: Ilinca, Julia, David, Cinzia, Angelina, Maria, Ruxandra, Monica, Daria, Iustina, Sabin, Alex ?? Haaai, că nu vă creeed!!!!

E final de octombrie. E vreme capricioasă, un amestec de vânt, ploaie, chiar şi câţiva fulgi măturaţi pe sub geamuri, dar şi soare şi umbre ale unor culori accentuate de ceaţa dimineţilor. Ar fi fost chiar nefiresc să ajungi într-o ţară nordică şi să simţi o altfel de vreme. Aici până şi aerul pe care-l respiri trebuie să împumute din caracteristicile Scandinaviei. Stockholm e capitala situată cel mai aproape de Polul Nord. Simţim asta plimbîndu-ne pe străzile oraşului cu mâinile adâncite prin buzunare, cu bujori în obraji şi cu zâmbet ascuns în fulare colorate.

Cu toate astea, cine să pună piedici copilăriei?  Vremea?!! Hahaha… Mai sunt care cred asta???

Iustina:  Azi am făcut 28 de mii de paşi! Ce obosită sunt…

Ilinca: Mă dor paşii!!!! Toţi pe care i-am făcut azi!!!!

Sabin: Doamna, eu nu mai pot! Mă aşez aici, în mijlocul străzii şi aştept până mâine dimineaţă!

Şi nişte ochi care se dau teatral peste cap, încât, dacă nu le-ai cunoaşte “istovirea”, ai fi în stare să-i iei pe toţi în braţe şi să le promiţi că mâine vei inchiria elicoptere pentru ei toţi. Sau vei aduce nişte vikingi care să-i poarte pe braţe atunci când obosesc. Şi nu ştiu cum se face că de fiecare dată se transformă în bombe de energie de îndată ce ajung în camere. Pleacă toată oboseala şi picioruşele lor aleargă peste tot: lifturi, scări, holuri…

Vizităm mult. Nu avem cum altfel. Suntem acum aici şi-i păcat să ne întoarcem acasă fără ca acest minimalism scandinav să ne porţioneze amintirile.

Muzeul Jucăriilor.  Se pliază pe gustul şi pe vârsta tuturor. Emoţie luată acasă, împăturită în căptuşeala hainei.

 

 

Muzeul Vikingilor. Interesul poveştii despre nordicii atât de curajoşi ne place mult, mult. Mai ales că ne plimbăm şi într-un trenuleţ, pe măsură ce-i descoperim finalul.

 

Muzeul Vasa.  Vasul care a stat pe fundul mării 333 de ani şi care este reconditionaţ în proporţie de 98%, impresionează fiecare suflu care este îndreptat curios, spre vas, de la catarg până la proră.

 

Muzeul de Ştiinţe Naturale. Academia Regală Suedeză de Ştiinţe l-a înfiinţat în 1819. Acum e unul dintre cele mai mari muzee de acest fel din lume. Flora şi fauna Suediei, flora şi fauna din regiunile polare, diversitatea vieţii, toate ne marchează vizual, într-un fel sau altul.

 

Muzeul Nordic. O clădire impozantă în care bucăţi de viaţă, aşa cum au fost, sunt ascunse printre piesele de mobilier de la 1523 până în prezent. Şi bucuria că poţi privi aurora boreală într-o cameră obscură.

 

Palatul Regal. Prin încăperi pe unde odinioară foşneau rochiile de crinolină, regii îşi beau ceaiul şi semnau tratate.

 

Muzeul Fotografiei. Cadre, portrete şi secvenţe contemporane. Intr-o linişte care-ţi alintă privirea. Şi îţi mai schimbă unghiurile. De analiză sau de percepţie.

 

Muzeul Naţional. Zi de duminică, cu sute de vizitatori. E greu să ne facem loc printre ei, dar reuşim să ne bucurăm de artă.

 

Muzeul Ştiinţei. Hainele sunt aruncate într-un colţ şi începe marea aventură a descoperirii fiecărui dispozitiv în parte. Ce face? Cum mă joc eu cu el?…

 

Ericsson Globe şi Skyview. Oraşul văzut de sus de pe cea mai mare clădire în formă de sferă din lume. E locul unde se ţin marile concerte din Europa.

 

Catedrala din Stockholm. Storkyrkan (Marea Biserică) a fost ridicată în 1306 în locul unei mici capele închinate Sfântului Nicolae. Nunta prinţesei moştenitoare, Victoria, s-a ţinut în acest loc, în 2010. Catedrala este situată în Gamla Stan, centrul vechi al oraşului Stockholm, în apropierea Palatului Regal.

 

Butterfly House şi Acvariul. Te simţi copleşit când într-o mini pădure tropicală fluturii zboară pe deasupra ta, iar la o sută de paşi mai încolo poţi admira rechini şi pisici de mare.

 

Şi totul trece repede. Sau trece. Nimeni nu mai ştie dacă repede sau greu. Ne trezim la aeroport, fiecare cu gândurile şi cu amintirile sale.

David: Şi până la urmă noi cât am stat în Suedia? Am stat mult sau puţin? Eu nici nu mai ştiu când am plecat de acasă şi nici nu înţeleg unde merg acum…

Eu: Aşa e întotdeauna când alegi un pic de nord, toamna. Şi nimeni, niciodată nu mai poate să-ţi spună dacă a trecut repede sau încet…

Lasă un răspuns